EL imi acapareaza gandurile, ma invaluie, ma ia cu EL si ma duce departe de haosul meu. Ma face sa plutesc printre vise, dorinte, amintiri si stele. Uit de mine si de oricine. Uit sa simt lumea din care fac parte pentru ca prefer lumea NOASTRA. La fel si tu, te indepartezi de lumea ta, vi sa ma iei de mana, si iata`ne! Am ajuns acolo unde avem voie sa stam impreuna, doar noi doi. Undeva la mijloc. Iar apoi realizez ca EA ma tine de mana. Ma simte. Ma intelege. Stie unde sunt si ma lasa sa`mi traiesc momentul. Uneori ma vede ca zambesc si se bucura. Nu ma critica. Ma asteapta. Stie ca mereu il iubesc mai mult si nu se supara.
Maresc pasul ca sa nu raman in urma. Timpul nu ma lasa sa ma odihnesc deloc. Ma ia intotdeauna prin surprindere si imi rade in fata. Sunt obosita si ma doare tot. Incep sa ma masez, complet nedumerita si imi notez sa merg la medic, sa vad daca nu e ceva despre care trebuie sa`mi fac griji. Sunt sigura ca e vorba de inima mea, care fie solicita mai multa atentie, sau e atat de plina de chin, incat trebuie sa imprastie durerea in tot corpul, pentru a se alina. Fiecare muschi care se zbate corespunde durerii pe care o simt in interior.
EL e lumina mea. EL ma face sa merg mai departe si sa`i arat ca pot. Stiu ca pot pentru EL. Si EA... nu ma lasa sa uit sa traiesc si in realitatea mea. EA e cea de la care aud acum cuvinte de incurajare si alinare. EA ma strange tare si parca ar vrea sa`mi ia durerea. Stim amandoua ca nu poate, dar EA incearca neincetat. Poate o sa reusesca intr`o zi. Iar in acea zi o sa`i datorez fericirea. Nu ii spun, dar EA stie cat de mult inseamna pentru mine, ii arat si ea simte ce vreau sa stie.
No comments:
Post a Comment